Bumerang

•20/01/2012 • Lasă un comentariu

M-am trezit cu acel sentiment ciudat ca exista cineva la care tin si de a carui soarta trebuie sa ma ingrijesc.M-am trezit cu constiinta ca trebuie sa il sun ,sa vad ce face,daca e bine,daca are toate firele depar in cap.

Parca si stiam cine e .Era acelasi sentiment de impacare cu care ma trezeam in vara ,aceea nerabdare,frenezie in asteptarea conversatiei cu M.

Dar toate astea dupa visul ala tampit. Masini,viteza, pasiune,neincredere, cunostinte ,prezentari .

Si urla tampit in capul meu acelasi nume ce se tot lipeste de mine zilele astea.Numele ce in prima saptamana de scoala ,nu il puteam suferi.

Din nou numele asta face sa mi usuce gura,sa mi se puna un nod in gat ,ochii sa mi se umple ochii de lacrimi si sa intorc capul instinctiv pentru a ma apara de ochii lumii.

Ca acum ,cand vazand pozele cu el,(fara sa vreau am ajuns din nou la o poza cu el) ,imi vine sa intorc monitorul pe dos si sa plec in ploaie urland.

Unele lucruri nu dispar nici dupa lupte grele.Unele rani nu se cicatrizeaza complet niciodata.Eram constienta de asta ,dar nu ma asteptam ca un lucru atat de mic sa aiba repercusiuni atat de puternice si pasionale asupra mea.Nu tocmai asupra mea.

Imi pastrez calmul ca de obicei ,nu las asta sa se vada ,dar chestia asta te roade pe interior daca nu e expusa macar unei persoane.

Continui sa neg ca imi lipseste siguranta ,calmul,afectiunea ce mi-o oferea?Nu.Sunt constienta ca imi lipseste si ca ceva identic nu voi mai gasi ,dar nu asta e problema, ci ca inconstient vad ceva din el peste tot.Nu il caut ,dar il gasesc…Nu vreau sa gasesc.

 Nu se intampla mereu,ci cand te astepti mai putin.Pe moment nu dau importanta ,dar la naiba ca un bumerang ce te loveste cand te astepti mai putin ,desi i-ai studiat indelung intoarcerile ,si posibilitatile sa se intample astfel,totusi acest lucru are loc.

 Si in tot visul rasuna acel nume ,M. Si era prezent acelasi comportament …

 

 

Tu cu soarele rasari

Si ca de obicei…

•27/12/2011 • Lasă un comentariu

Si ca de obicei ,realizez ceea ce e mai important pentru mine,abia dupa ce am pierdut acel lucru.Cu exceptia unui lucru, cu exceptia ei care ma suna in cele mai neasteptate momente  si care m-ar face sa rad oricand si pe care as ajuta-o cu sfaturi despre orice in orice clipa din viata mea.Chiar daca ultima data cand ne-am certat ,am negat nevoia de a avea pe cineva atat de apropiat si care sa ma cunoasca atat de bine pe cat o face ea ,acum recunosc aceasta necesitate si faptul ca mi-a lipsit enorm.Imi dau seama de asta de fiecare data cand vorbesc cu ea la  telefon ,primesc un mesaj sau pur si simplu ,in timpul zilei .

Nu asa se intampla si cu tine M. ,fiinta iti duc lipsa aproape in fiecare zi tot mai puternic cu tot mai multa ardoare de parca ai fi singurul om de pe planeta asta ce m-ar putea face sa ma simt copil ,sa ma simt frumoasa si tot tacamul ,cand de fapt aceasta este o minciuna sfruntata ,un motiv pentru mine sa pot trece cu adevarat mai departe.

si asa m-am trezit eu deodata ,dupa multe aventuri ,descumpanita ,intr-o dimineata dintr-un vis incununat de prezenta ta cu ochii in lacrimi si venindu-mi sa urlu si sa alerg prin casa .

Dar tu,tu ,ma mai poti ajuta cumva?In nici un caz.

Nimeni nu poate in afara de mine :D

Oh ,ba da ,exista cineva,Ea.

Ma poti ajuta fiindu-mi aproape si spunandu-mi de fiecare data ca e gresit ca ma gandesc la el ,sa fii cea de a doua constiinta a mea.

 

 

Si ca de obicei…

•27/12/2011 • Lasă un comentariu

Si ca de obicei ,realizez ceea ce e mai important pentru mine,abia dupa ce am pierdut acel lucru.Cu exceptia unui lucru, cu exceptia ei care ma suna in cele mai neasteptate momente  si care m-ar face sa rad oricand si pe care as ajuta-o cu sfaturi despre orice in orice clipa din viata mea.Chiar daca ultima data cand ne-am certat ,am negat nevoia de a avea pe cineva atat de apropiat si care sa ma cunoasca atat de bine pe cat o face ea ,acum recunosc aceasta necesitate si faptul ca mi-a lipsit enorm.Imi dau seama de asta de fiecare data cand vorbesc cu ea la  telefon ,primesc un mesaj sau pur si simplu ,in timpul zilei .

Nu asa se intampla si cu tine M. ,fiinta iti duc lipsa aproape in fiecare zi tot mai puternic cu tot mai multa ardoare de parca ai fi singurul om de pe planeta asta ce m-ar putea face sa ma simt copil ,sa ma simt frumoasa si tot tacamul ,cand de fapt aceasta este o minciuna sfruntata ,un motiv pentru mine sa pot trece cu adevarat mai departe.

si asa m-am trezit eu deodata ,dupa multe aventuri ,descumpanita ,intr-o dimineata dintr-un vis incununat de prezenta ta cu ochii in lacrimi si venindu-mi sa urlu si sa alerg prin casa .

Dar tu,tu ,ma mai poti ajuta cumva?In nici un caz.

Nimeni nu poate in afara de mine :D

Oh ,ba da ,exista cineva,Ea.

Ma poti ajuta fiindu-mi aproape si spunandu-mi de fiecare data ca e gresit ca ma gandesc la el ,sa fii cea de a doua constiinta a mea.

 

 

Iti pare rau.Tuturor ne pare,dar e prea tarziu.

•17/11/2011 • Lasă un comentariu

L-am zarit in fata scarii mele ,dar deja nu stiam cum as mai putea sa il evit .Nu puteam sa cred ca era aici de la pranz ,de cand am plecat.

“Raluca,de ce nu ma asculti?”

” Pentru simplu motiv ca nu am ce sa aud interesant.”

“Te iubesc !”

“O zici atat de des ca nu mai pot sa cred asta si in nici un caz nu imi demonstrezi asta ci contrariul omule!”

“Azi am realizat cat de mult te iubesc..”

“Tocmai azi?Pana acum ce avea? De ce p””a mea ai venit pana aici sa te milogesti?”

“Nu-mi mai raspunzi la telefon ,nici macar lui Laur nu ii raspunzi,cum altcumva era sa vorbesc cu tine?Numai stand aici si asteptand sa apari .”

“Nu am de ce sa iti raspund!Am plecat,pa,dispari!”

“Stai! Erai atat de frumoasa azi cand ai plecat la scoala si atat de hotarata,chiar te iubesc si imi pare rau pentru ce am facut,te implor. Ai zis sa te implor, sa ma umilesc mai mult decat am facut-o deja,dar nu mai stiu cum.”

“Sa mori tu?! Pleaca!! “

A alergat cumva si s-a trantit in fata mea prinzandu-mi fata in mainile lui si m-a privit cu disperare,nu isi gasea cuvintele.

“Te rog ,imi pare rau ca te-am jignit in multe moduri ,imi pare rau ca te-am umilit ca ti-am subminat autoritatea ca ti-am gresit atat de mult ,stii ca sunt om si gresesc ,stii din ce cauza gresesc si promit ca incerc sa scap de ele .Iubito ,te rog!”

“Ma dezgusta modul tau idiot de a imi zice iubito si de a-ti cere scuze.Cate sanse mai vrei sa iti acord?”

“Una singura te rog,o sa fii cea mai fericita .”

“Esti ingrozitor de incapatanat.Dar raspunsul meu e Nu.Mi-a ajuns pana in varful gatului,daca as putea as vomita tot trecutul nostru.Sunt o proasta ca ti-am aratat ca am totusi sentimente pentru tine ,dar o sa dispari din viata mea te rog ,in momentul asta si nu face fata aia la mine ,pleaca!”

Sa ne cunoastem.

•09/08/2011 • Lasă un comentariu

Privirea ei se resfrangea asupra peretilor imbracati in lemnul acela lucios.Tanarul chelner o privea contemplativ de mai bine de cinci minute in speranta ca aceasta nu observa,dar ea voia doar sa il testeze .
In momentul in care un nou client a aparut in local ,iar el nu a schitat nici un gest aceasta l-a atentionat.
“Ai de gand sa stai sa ma privesti aici pana maine sperand sa-ti primesti salariul degeaba?”
Acesta a tresarit si s-a miscat robotic spre nou-venit luandu-i comanda.
Poate din rusine acesta nu s-a mai intors la masa domnisoarei decat in momentul cand a fost chemat cu un zambet si o miscare fluturata a degetelor mainii ei.
“Haide ,nu m-am suparat ca ai stat si te-ai holbat la mine atata amar de vreme ,sau ai fost ranit in orgoliul propriu cand te-am descoperit?”
“Mmm,nu ,nu chiar.”
“Hai ,stai jos,oricum nu ai clienti.”
Tanarul s-a asezat timid la masa afisand un zambet fals,era de fapt uimit de felul direct in care isi exprima gandurile fata si si mai grav era faptul ca avea dreptate in totatlitate,spera sa nu se fi suparat dar pe de alta parte se considera un prost pentru ca a fost prins.
“Urat mai ploua si vad ca nici nu se va opri prea curand..”
“Cand iti termini tura?”
Privea picaturile ce se loveau de geam cand a fost trasnit de intrebarea acesteia.
“In cateva ore,de ce intrebi?”
“Ai cumva o masina?”
“Nu ,am o motocicleta,dar daca nu se opreste ploaia nu pot pleca cu ea.”
“Si daca,ipotetic vorbind bineinteles,aceasta se opreste ,ai din intamplare o casca in plus?”
Cu ochii mari de uimire si jucandu-se frenetic cu o tigara ,acesta ii raspunse.
“Da..cand eram 2 oameni pe tura il duceam pe Andrei acasa si veneam impreuna la munca,pana intr-o zi …si casca a ramas aici.”
“Foarte frumos!Si ai face o plimbare cu mine?”ultimele vorbe le-a aruncat impreuna cu o privire jucausa si un cerculet de fum in nas.
“Cred ca da,n-am nimic planificat pentru azi.”
“OK!Atunci imi aduci si mie o cafea?Trebuie sa fac ceva consumatie pana ti se termina tura.”a spus ea ranjind copilaresc.
“Imediat.”
Soneria telefonului se auzea clar in tot localul atragand privirile clientilor asupra fetei.
“da.Da,se poate. Bineinteles. Unde?Peste cateva ore e bine?”
A ridicat privirea catre tanar si si-a miscat buzele fara sunete intrebandu-l in cat timp scapa,iar acesta i-a raspuns uitandu-se la ceas si aratandu-i 2 degete.
“Da, o sa ajung cat pot de repede ,discutam detaliile atunci.Vom discuta asta atunci ,da.la revedere.”
“De ce m-ai intrebat in cat timp scap inca o data?”
“Vreau sa ma duci undeva.Platesc eu combustibilul.”
“Interesant.Si daca nu vreau?”
“Esti sigur?” a afisat un zambet senzual insotit de o clipire usoara.
“Pai,era vorba doar de o plimbare.”
“Va fi si aceea, chiar va fi mai palpitant.”
“Imi propui o mica excursie?”
“Mai mult de atat.O aventura.”
“Maine dimineata trebuie sa ma intorc aici.”
“foarte bine.Vom ajunge.”
“Vad ca iti plac necunoscutii.”
“Nu chiar.Eu stiu doar sa ii aleg ; nu ca fostul meu prieten ,individul de mai devreme,care agata orice necunoscuta si a doua zi se trezea fara telefon ,bani si bineinteles cu o cearta din partea mea,sau cu indiferenta si un repros “a trantit vorbele cu scarba ca otrava la soareci.
“Oh,nu pare un tip prea de treaba.”
“Era ..nu de mult ,pana l-a schimbat o parasuta imgamfata ce spera ca mai are bani,dar deja ii cheltuise pe bautura,droguri ,femei de fite,masina de lux pe care a si stricat-o intre timp.”
“Vorbesti despre el ca despre un cunoscut nu de parca ar fi fost iubitul tau..nu inteleg de ce ai stat cu el caci dupa ce imi povestesti nu prea iti era drag.”
“Ce pot spune,m-am indragostit de alt om nu de cel ce a devenit.A intervenit un factor ce l-a schimbat pentru totdeauna,candva era..sociabil ,atent,iubitor,manierat ,ingrijit cu un loc de munca si fara prea mari pretentii de la mine ,ca de exemplu sa mergem in nu stiu ce club si sa incercam anumite tampenii , ca de exemplu sex in 3,sau chiar voia sa faca schimb de prietene cu un bogatas de varsta a treia pentru o noapte.”
“Sfinte!Sa te inchirieze o noapte cuiva,ceva de genul asta?”
“Cam asa ceva.Dar asta nu e tot.A devenit violent si foarte prost crescut.Marele lui ghinion e ca a dat peste mine si nu peste o fetita speriata.”
“Violenta domestica..Urat.”
“Cam da.Eh.Toate trec.”
“Asa se spune.”
“dar nimic nu trece fara sa lase urme.”
“Ceva irecuperabil.?”
“Sufletul meu?Bunatatea si fragilitatea mea.”
“deci unde voiai sa mergem.”
“Ai sa vezi.Nu stiu daca o sa-ti placa postul de sofer,dar merita sa incerc pentru ochii tai reci.”
“Oho-ho!Ca si sufletul tau.”
“Ce concluzii tragi.Probabil.Esti medium?”
“Nu.Dar pari foarte detasata.”
“Oarecum.”
“E randul tau sa imi spui cate ceva despre tine,ce e cu Andrei?”
Tanarul a oftat prelung ,a privit in jur si privind in gol a inceput a vorbi ca si cum spunea o poveste.
“Andrei era colegul meu de tura .Pe vremea aceea erau clienti multi,nu erau mese cati clienti voiau sa bea ceva.
Eram cei mai buni prieteni si stateam relativ aproape unul de altul.Era plin de viata si niciodata nervos sau impulsiv,era chelnerul de vis.Am placut aceeasi fata.El mi-a cedat-o mie,dar ea l-a ales pe el,ne-am certat dintr-o prostie si in seara respectiva au fugit din oras.”
“Dar de ce vorbesti de parca ar fi murit?”
“Pentru ca nu au ajuns prea departe.Au murit amandoi in accident de masina.O data cu el au disparut si clientii si viata buna ,tot!Am ramas eu si locul asta pustiu.”
“Vai imi pare rau,desi nu stiu cu ce te ajuta asta..”a intins mana dupa a lui si i-a strans-o intr-a sa.
“Nu a murit din cauza ta.Asta sa-ti fie clar.Ai sa zici ca daca nu v-ati fi certat ,ar fi fost in viata.Nu.Probabil ca tot facea ceva si murea,mai devreme sau mai tarziu.”
“Ce stii tu?Ti-a murit cineva drag?”
“Da.2 oameni si m-am invinovatit si eu pana la un moment dat si mi-am dat seama ca ei nu si-ar fi dorit sa sufar din cauza lor ,caci tineau la mine.Clar?”

Inceputul.

•30/07/2011 • Lasă un comentariu

Isi tinea chipul alb in maini privind spre geamul localului de care se lipeau violent picatui de ploaie de parca ar fi vrut sa sparga geamul.
In lateralul ei chelnerul statea cu mana in sold asteptand probabil comanda,dar fata cu parul negru nu isi misca privirea,probabil avea ganduri indepartate.
“Domnisoara ?Domnisoara,aveti de gand sa comandati ceva ?”
Ca si cum cineva i-ar fi tulburat somnul,aceasta tresari si il privi lung pe tanarul cu niste ochi albastri inghetati.
“MM,Mda, O bere.Nu conteaza de care ,te las pe tine sa alegi.”
“Altceva?”
“ce-ai zice de un chibrit si sa te misti mai repede dupa berea aia?”
Tanarul a strambat din nas si dupa o intoarcere de 180 de grade a disparut in spatele barului .
Localul nu era unul de dimensiuni mari,pot spune ca avea un aer intim si putin rustic datorita decoratiunilor din lemn de pe pereti si incercarii de a aseza un pseudo-semineu in coltul din stanga al camerei in fata unor canapele asezate in forma de “L”,facand-o sa se asemene cu o cabana in care intri si gasesti caldura si dragoste dupa o expeditie in munti sau o simpla plimbare cu schiurile.Acestui local insa,ii lipseau haosul si bucuria aceea generata de povestile spuse in fata focului cu o cana de vin fiert in mana .
Localul era trist si populat doar de vreo 3 clienti ce isi inecau amarul in alcool scump,inpirand parfum de fag ,emanat de betisoare parfumate aprinse in cate un colt al camerei ,combinat cu miros de tutun si din cand in cand un parfum ieftin de dama.
“Poftim berea si chibriturile.Sa v-o torn in pahar?”
“Nu ,beau direct din sticla ,mersi.”
Tanara isi scoate din buzunar pachetul de tigari putin mototolit si isi aprinde o tigara cu un aer nepasator ,de parca acest ritual s-ar mai fi petrecut de sute de ori inainte.
“cum se face ca tocmai la masa mea nu exista o scrumiera?”Fata facu aceasta remarca dupa ce trecu privirea prin toata camera,rapid.
Chelnerul privi si el rapid in incapere si jenat de intamplare ,alerga catre cea mai apropiata masa si ii aduse o scrumiera fetei care il lua constant peste picior.
“Imi cer scuze,dar masa aceasta este foarte rar ocupata,se pare ca lumea nu prefera privelistea aceasta ca dumneavoastra..”
“Nu ma lua cu dumneavoastra !cu putin noroc cred ca am aceeasi varsta ca si tine.”
“Posibil,dar astea sunt regulile locului..”
“Fac ceva pe regulile lor.N-am 50 de ani sa mi te adresezi asa ,ce dracu’ !”
Tanara intrase in acest local constransa fiind de ploaia ce tocmai incepuse si ar fi stat afara daca nu ploua torential si nu ameninta sa inunde orasul.
“Si acum ai de gand sa stai in picioare si sa te uiti la mine ,asteptand sa pice din cer o replica buna?”
“MM..” Tanarul a plecat in graba la bar si a inceput sa stearga niste pahare ,privind clienta din fata geamului prin sticla paharelor.
Isi bause berea prea repede ,pe parcursul a 3 tigari ,fumate una dupa alta si privind in gol.
Chelnerul se apropie de ea cu ceva argintiu in mana si se aseza pe scaunul din fata ei.
“Nu imi place deloc cum iti tii tigarile,la un moment dat se vor rupe.Poftim. Asta le va salva.Aseza pe masa o tabachera argintie cu un desen ce probabil reprezenta un copac cu radacinile in aer.Scoase tigarile din pachet si le aseza in tabachera frumos si cu mult calm.
Fata il privi plictisita desi in sinea sa era uimita de cat de comun se comporta acest tanar cu ea.El isi ridica privirea spre ea si o fixa in ochi pret de cateva clipe.
“Imi mai aduci o bere?”
Tanarul se ridica rapid ,un pic zdruncinat de lipsa unei multumiri pentru tabachera si ii aduse alta bere.
“Mutumesc.Pentru bere si tabachera,desi nu inteleg de ce ai facut asta.”
“Am fumat acum ceva timp si mi se pare un mod mai elegant de a fuma asa.”
“Se prea poate.”Isi intoarse privirea spre geam si continua sa fumeze ,ignorandu-l pe tanar.
Peste 2 minute ,pe usa intra un barbat in jur de 28 de ani ,zgribulit de ploaie ce o privi din usa pe tanara si se grabi spre masa ei,dezbracandu-se de geaca.
“Ce coincidenta sa te gasesc aici,Lisa.”
“mda,ce coincidenta..” pe fata i se citea nemultumirea si scarba fata de acel om.
Barbatul ridica o mana si comanda si el o bere cu un aer superior.
“ce e asta o tabachera?”
“Mda,am primit-o de curand de la o persona foarte de treaba.”spuse aceste cuvinte privindu-l in ochi pe chelner si zambindu-i intr-un mod ce il facea pe barbat sa se enerveze.
“Poftim?de la cine?”
“Are vreo importanta pentru tine?Sincer acum.”
“Nu chiar.”
“Eh ,atunci bea berea aia si cara-te de aici.”
“Nu prea iti place prezenta mea ,nu?”
“Ti-a luat jumatate de an sa iti dai seama de asta nu?”
“Eram impreuna,cum as fi putut sa cred ca nu ma placi?Imi puteai da papucii daca nu iti convenea ceva.”
“Ma asteptam sa faci tu asta,dar cum nu ai facut-o ,mi-am dat seama ca esti orb in ceea ce priveste comportamentul meu .Si aveam dreptate ,caci nu stateai degeaba 10 ore pe zi cu alte femei,trebuia sa iti dai seama de ceea ce insemna comportamentul lor ,nu al meu ,cu care dormeai in acelasi pat.”
“Poftim?!”
“nu comenta.Bea berea aia si pleaca o data.”
“Daca tii neaparat..”
Peste 3 minute ,pleca lasand banii pe masa si jumatate de bere neterminata.
chelnerul se apropie sa ia banii si goli scrumiera intr-alta.
“Fostul?”
“E atat de evident?”
“Nu chiar,dar am fost putin indiscret si v-am ascultat conversatia.”
“Era de asteptat ,alt punct de interes in locul asta nu mai e.”
Tanarul se aseza din nou in fata fetei si ii intinse mana zambind larg.
“Mihai.”
“Lisa.”

Pour toi.

•07/07/2011 • Lasă un comentariu

Ma intrebam daca te-ai gandit vreodata cat efort am depus sa inteleg tot ce se petrece cu mine ..sa trec peste toate problemele.Nu stiu daca iti dai seama cata vointa mi-a trebuit ca nici la 2 saptamani sau mai putin dupa moartea lui R. sa trec la Bogdan ,doar in incercarea de a uita ,pentru ca am crezut cu tarie ca asta e ceea ce el isi doreste,dar bineinteles ca n-a fost asa si nici n-am nutrit sentimente pentru Bogdan.
In plus el a putut sa inceapa ..ceea ce aveai tu sa continui,dar eu n-aveam de unde sa stiu asta,pentru ca tu mi-ai inspirat pentru inceput tot ceea ce aveam nevoie.
Dar mi-a fost teama de o relatie ca de altceva,mai ales ca stiam ca va fi ceva serios .Si am fugit.Dar tu m-ai urmarit si ai tras de mine ca de un castig la loto.Stii ca pentru mine insemnai siguranta ,ca ma atasasem de tine si pe de alta parte stii ca fugeam de tine..Dar ai continuat sa ma alergi ,in speranta ca voi fi candva a ta si nu te multumeai cu putin.
Te-am ranit nutrind sentimente pentru altcineva?Imi pare rau draga,dar daca stiam ce va urma poate nu s-ar mai fi intamplat asta,dar sper ca iti dai seama ca totul e imprevizibil.
Daca tii atat de mult la mine ,cum spui,te rog arata asta in orice alt mod,nu ca un nebun.
“Stii ca nu te pot crede nu?”
“Stiu,dar faci ce vrei.”
Nimic nu ma va convinge,nici chiar psihologia inversa,ca tu esti omul potrivit pentru mine ,pentru ca tu ai facut greseala sa imi dovedesti exact contrariul.
Trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca am fost doar un episod din viata ta si ca nu ma vei putea ajuta in veci Amin si ca acum avem in fata doua poteci complet diferite si nu incerca sa vii pe a mea,nu vei face decat sa te lovesti de radacini ce ies din pamant si vei fi nevoit sa te intorci si s-ar putea sa nu reusesti sa o faci.
Cu o ultima parere de rau iti zic adio.

Marie.

Mister.

•03/03/2011 • Lasă un comentariu

Mai este oare necesar sa incerc a retrezi si dezvolta sentimente de afectiune fata de persoane exterioare familiei mele?

Se presupune deja a fi destul de greu ,datorita suferintei imense ce m-a determinat sa ajung atat de rece ca acum..ori poate e un semn ca ma maturizez.Dar cine stie daca intr-un sens bun.

Daca toate acestea nu s-ar fi intamplat ,eu n-as fi cine sunt acum ,si n-as conteni sa visez si sa imi amintesc aceleasi episoade simtindu-ma atat de jignita ,umilindu-ma singura.

A deschis usa,zgotomul produs de acest lucru ,m-a facut sa intorc capul ,si sa privesc respectiva persoana,a fost un element profund ,poate prea profund pentru un fapt ce a tinut nu mai mult de 1 secunda.Am intors capul in incercarea mea de a parea indiferenta ,dar mi-a parut insa a-l misca prea incet ,cu un sentiment de vinovatie asumata si desi m-a ignorat atat de mult timp ,chiar si in aceasta zi ,a adresat o intrebare ,pentru intregirea misterului comportamentului sau.Mi-as dori sa imi fie frate,sa il pot examina de aproape,dar probabil ca si-ar pierde farmecul.Unii oameni au talentul acesta al misterului..

Definitiv

•09/02/2011 • Lasă un comentariu

“Pot sa stiu si eu de ce ai sunat-o pe mama?!”
” Ce directa esti ..imi era dor de tine..”
“Nu mai suport Paul!Eu am incercat sa mentin relatia asta , sa o salvez!”
“Vreau sa ne impacam ..”
“Cum ma ?Cum? Cat crezi ca te mai pot ierta?Cum naibii poti face aceleasi greseli continuu?”
“Da ce-am facut gresit femeie?!”
“Nu Tipa la mine , nu e nevoie sa imi strici urechea ,ca mi-ai stricat corpul deja !”
“Uite cine tipa.cum pot sa imi cer iertare cand reactionezi asa?”
“Si trebuia sa ii spui mamei?! Zi ma ce voiai de la ea!Voiai sa ii ceri scuze pentru ce s-a intamplat?”
“da .Aveam de gand sa ii zic ca imi pare rau si ca te iubesc !”
“nu ei ii ceri iertare ci mie sau lui Dumnezeu ,pula! “
“Daca tu urli n-am cum sa o fac altfel!”
“Mama nu te poate ajuta ,tine minte.Si cum sa nu urlu cand ma pleznesti adesea din nimicuri ,nimicuri PAUL!Atatea palme si pumni pentru nimic! Tin la tine degeaba,degeaba !Nu te inteleg in pula mea! Si nu mai afirma ca tii la mine .Nu se vede!”
“Dar..”
“Nici un dar ! S-a terminat .Definitiv. Tin la tine, si asta e ultima data cand o vei auzi din gura mea!Pa.”

Cele doua cuvinte.

•28/01/2011 • Lasă un comentariu

“Am primit un mesaj.Ce s-a intamplat?”
“Vreau sa vii incoa’ .Cat poti tu de repede.Aduci si haine?”
“Nu .La tine in oras nu fac asa ceva.”
“Poti veni totusi incoa’?”
“Da .In 2-3 ore sunt acolo.Unde ne intalnim?”
“Hai langa scoala mea.Okey?”
“Bine.”

“Am venit .”m-a cuprins cu bratele si m-a lipit de el ,dar telefonul a inceput sa sune si m-am dat in spate.
“Da scumpule.”Paul s-a uitat lung la mine.
“Nu ,nu e la mine.Incearca la Alina.Nu stiu .Pa draga.”
“Cum adica scumpule?!Ma chemi pana aici ca sa te lingusesti cu altul?” o palma puternica din fundul curtii m-a lovit peste fata ,dezechilibrandu-ma.La palma aceasta se adauga durerea de spate pe care o aveam de dimineata.Nu am mai rezistat tuturor presiunilor si am inceput sa plang.
“Dar Paul ,termin-o ,TE IUBESC!”
A ramas in stare de soc cateva secunde,cat eu imi stergeam lacrimile ce curgeau fara oprire.Mi-a luat fata in maini si m-a sarutat ,apoi m-a apucat de picioare si m-a ridicat la el in brate.Mi-am strecurat mainile dupa gatul lui si il sarutam continuu.Dar m-am oprit brusc.
“Da-mi drumul ,te rog.S-a terminat.Tot.”
“Cine te mai intelege?Acum ma iubesti acum ma alungi.”
“E prea greu.Nu as suporta .As ceda nervos,daca mereu ne-am certa si ne-am lovi.Te rog Paul.Pleaca.
Si-a intins mana spre fata mea ,dorind sa ma sarute din nou ,dar i-am prins mana intr-a mea si i-am sarutat degetele.Mi-am strecurat degetele printr-ale lui si l-am tras langa mine,afundandu-ma in pieptul lui.M-a imbratisat si el.Dar a plecat repede,dandu-ma la o parte.Se simtea tradat.
Ar fi trebuit sa ma simt usurata.Dar cuvintele ce mi-au iesit din gura reprezentau pentru mine o mare dilema.A fost oare doar socul palmei ce ma determinat sa zic asta ,ori intr-adevar il iubesc?Chiar tin la el?

Noaptea ce-a urmat evenimentului s-a scurs greu,cu lacrimi si amintiri ,dorinte.La fel si inceputul celei de-a doua zi.Mi-am dat seama ca intr-adevar mi-e dor de el .Am incercat din nou sa ma apropii de altcineva ,dar nimeni nu era cum era Paul.Nu imi ofereau aceea placere unica,aceea afectiune,asa ca am renuntat si i-am dat un mesaj.
“Te rog ,intoarce-te.Nu ma suna.Ci doar intoarce-te.Te astept in fata blocului tau.”
Era ora 16 si nu venise.Incepusem sa nu mai sper.Plangeam in sinea mea…Dar pe la 23:30 am primit un bip. Paul.
Nu dormeam.Nici nu ma schimbasem pentru dormit,citeam.Am plecat asa cum eram imbracata cu pantalonii de trening si un pulover ,la 3 blocuri mai incolo in frigul ala mortal incaltata ca vara ,desi era zapada pana la glezna.Am alergat prin zapada si l-am vazut in fata blocului asteptandu-ma.
Din fuga i-am sarit in brate si l-am sarutat .Apoi mi-am lasat capul pe umarul sau ,ca un bebelus dupa ce a mancat.Mi-a soptit la ureche.
“Cine te mai intelege?”
“Nimeni.Nici macar eu.”
Am urcat la el in apartament.Era inca mobilat.Dupa ce 1 saptamana cat am stat cu el ,am dormit pe jos,in ultimele zile l-a mobilat cap-coada aveam chiar si plasma.
L-am lipit de perete ,exact asa cum facusem si prima data cand ne-am cunoscut si am inceput a-l saruta in tim ce el ma dezbraca usor .Dar in acelasi timp il dezbracam si eu .Doar in lenjerie intima ,am alergat in dormitor si am sarit in pat .Ma jucam de-a soarecele si pisica.Voiam sa imi demonstreze ca ma vrea.
A alergat si el dupa mine,a sarit in pat dar eu deja coborasem si fugisem in sufragerie ,din sufragerie m-am dus in bucatarie intentionat ,pentru ca era mica ,si acolo m-a prins si m-a luat in brate pana in dormitor ,unde m-a trantit in pat si s-a urcat deasupra mea ,sarutandu-mi corpul .L-am impins usor cu mainile de deasupra mea.Comunicam prin priviri.Mi-am impus autoritatea .A ramas in genunchi in timp ce eu intorcandu-ma cu spatele la el ,stand tot in genunchi mi-am descheiat sutienul, aruncandu-l pe jos .El cu o miscare rapida si-a asezat palmele pe sanii mei ,in timp ce ma saruta pe gat .Am intors fata spre el si ne-am sarutat ,ducandu-mi mana spre gatul lui ,intorcandu-ma astfel cu tot corpul spre el .Cu o miscarea inceata si intentionat timida, mi-am dat lenjeria jos ,el ajutandu-ma in preajma gleznelor sa ii arunc.
L-am lasat pe el sa conduca ,pentru inceput ,dar bineinteles ca am facut cu schimbul.Spatele i l-am umplut cu zgarieturi ,parul ii era ravasit .

S-a intins langa mine ,privind probabil spre tavan ,dar era bezna totala ,asa ca probabil isi imagina tavanul. I-am ridicat capul si i l-am asezat pe pieptul meu ,jucandu-ma in parul lui .
“Cum a fost de data asta ,fara sa fii beat ,spart sau nervos?”
“De milioane de ori mai bine.”
“Sa retinem ca asa e cel mai bine.”
“Da.”s-a intins catre mine si m-a sarutat.
“Paul?”
“Da .”
“De ce eu ? Nu am cel mai frumos corp de pe lume.Prea experimentata nu sunt ,tu mai invatat tot , frumoasa nu sunt .De ce ,cand poti avea atate alte fete?”
“Nu ai corpul perfect ,dar asta nu ma lasa sa ma plictisesc.Faptul ca te-am invatat mi-a oferit atat de multa satisfactie , dar cand ne-am cunoscut a fost bine,foarte bine chiar pentru o incepatoare.”
“Alcoolul si stii tu.”
“Probabil,amandoi eram foarte luati.Apropo de frumusete.Esti tanara ,asta iti confera frumusete.Esti inteligenta si iertatoare.Nu urli ,nu vrei sa faci cumparaturi ,nu accepti cadouri ,nu esti o prefacuta.Esti un copil maturizat inainte de vreme. “Se ridica in capul oaselor si ma privea adanc in ochi in timp ce imi vorbea.
“Tu nu esti ca celelalte.Ai devenit mai introvertita cu timpul.Asta ma tine legat de tine..Esti misterul vietii mele.Prin tot ce-ai trecut.”
“Lasa ,te rog ,nu mai conteaza.M-am ridicat si eu in capul oaselor si l-am sarutat tragandu-l spre mine ,dar cu o atingere usoara pe umarul meu m-a oprit.
“Iarta-ma pentru clipele groazei.Am fost un idiot. Voi incerca sa nu mai beau sau sa ma sparg in asa mare masura cat sunt cu tine.Sa nu mai fiu atat de gelos.”
“Ti-am demonstrat in seara asta cat te iubesc? Ti-ai dat seama ca nu te-as parasi prea curand?”
“Da. Categoric.” ma trase la pieptul lui, apoi se lasase pe spate. L-am sarutat pe piept.
“Pot sa ma culc?”
“Bineinteles.”A tras si mai sus patura ,ne-a invelit sanatos,caci oricat de infierbantati eram noi ,afara era frig.

Lumina intrase in camera pe geam.M-am trezit .Mi-am cautat hainele peste tot prin casa ,m-am imbracat .I-am cautat telefonul .Era 8 :23.
I-am lasat un mesaj sa vina la mine daca vrea sa bea o cafea.
Am plecat astfel la mine,imbracandu-ma astfel cu niste haine mai dragute si nici dupa jumatate de ora a venit si el.La mine nu era nimeni.Frate-miu la gradinita ,tata dat disparut ,bunica-mea la biserica.S-a trantit in fotoliu si eu m-am trantit peste el .
“Acum fac cafeaua.”
“Sper ca este tare.”
“Parca nu stii ce tare o beau .”

Am asezat cafeaua pe masa din bucatarie la capetele opuse ,putand sa ne privim in ochi.Si-a scos pachetul de tigari pe masa si m-am servit ,aducand vechea scrumiera a lui tata. De avea vreunul sa intrebe ,sau sa simta mirosul de tigari ,aveam sa le spun ca a fost Paul.
Si-a baut cafeaua ,am fumat cateva tigari.
“Trebuie sa plec.Ma intorc la Bucuresti.”
“Treaba?Cand mai vii?”
“Nu stiu. Probabil peste cateva zile.”
M-am ridicat sa il sarut si el m-a lipit de frigider .
Mi-a soptit la ureche cele doua cuvinte ,apoi a plecat privindu-ma in ochi.

Duminica.

•25/01/2011 • Lasă un comentariu

Corul bisericii ,lumina puternica ce patrundea in camera m-au trezit.Am inspirat adanc mirosul,tigari,alcool si mi-am afundat chipu in pieptul tau .
Dormeai dus.Nimic nu te-ar fi trezit.Ai adormit cu mai putin de 2 ore inainte,uitandu-te la un film.
Te-am privit indelung si zambeam ins inea mea.M-am ridicat din pat si incet,mergand pe varfuri,am plecat la toaleta,mirosul de clor izbindu-ma puternic in fata.
In capatul holului ,in lateralul usii camrei tale,era o fereastra de unde puteam vedea in oras,Era frumos ,soare,verdeata,masini,aglomeratie,pasari ce zburau in forme ciudate.
M-am asezat pe trepte si am privit dincolo de privelistea din fata mea.Mi-am amintit ziua trecuta si nopatea de dinaintea ei.Nu dormisem mai deloc,doar vreo 30 de minute si acelea trase de par.Am stat tot timpul lipita de tine,inspirandu-ti parfumul,simtindu-ma in siguranta in bratele tale,dupa furtuna din viata mea.
Eram atat de aproape unul de altul,dar atat de tacuti.
Mangaierile tale imi faceau trupul si sufletul sa salte de bucurie. Nu as fi putut sa dorm cu tine langa mine in nici un chip,oricat de mult m-ai fi rugat .
Ma tineai de mana jucandu-ne cu degetele…
Gandurile mi s-au oprit si m-am intors in camera.Ocupase-si tot patul,incolacit,parca special sa ma izgonesti de langa tine,voiai sa scapi de mine?
M-am asezat intr-un cot deasupra picioarelor tale,formand un pod cu trupul,contemplandu-te indelung.
Nu cunosteam mai mult de 5% din personalitatea ta,dar tineam la tine nebuneste si asa, si o mai fac si acum.
Erai atat de frumos in lumina puternica ce patrundea in camera!Cred ca am mai stat asa in jur de jumatate de ora,privindu-te.
Am trimis un mesaj cu “Contacteaza-ma”,ti-am luat mana intr-ale mele sarutand-o si am dus-o la piept in timp ce cu buzele ti-am atins tampla.
Ti-am asezat-o la loc si am iesit din camera privindu-te chiar si atunci cand inchideam usa,dar in liniste.
Am coborat la ceilalti oameni ,unde lumina si cantecele erau si mai puternice ,mai violente.M-am ghemuit in pat langa el ,dar in afara de lumina ce dadea un aer special,altceva nu trezea in mine vreun sentiment,pentru ca nu el era l de care m-am indragostit,datorita indiferentei caracteristice.
Nu te-as fi avut niciodata , nici nu mi-as fi dorit asta,dar as fi vrut sa invat sa te urasc.Nu pot.

Damien Rice Rootless tree

Si..

•17/01/2011 • Lasă un comentariu

Si totul e atat de departe de mine.Ninsoarea asta,prima cu adevarat consistenta,care s-a depus,e absolut mirifica.Stau si privesc pe fereastra frumusetea unica a naturii.Ih,ce cuvinte siropoase,dar e adevarat..
Si cand te gandesti..la tot.Ma inteapa in piept,lacrimile-mi stau in gat,altele curg siroaie pe obraji,cant si plang si rememorez.
Iti amintesti ,ce frumos,cand era zapada la fel de frumos asezata ca acum,cum ne jucam in ea?Si nu, nu eram drogati in momentul ala.Eram perfect normali,fericiti…eram 2 oameni indragostiti ,ce se fugareau cu zapada unul pe altul si radeau si zambeau..
Totul pare atat de departe,dar era iarna trecuta…Si tu nu mai esti..
Vreau acum sa ies ,sa alerg in ninsoare,sa plang ,sa zambesc amintindu-mi sa ma joc cu iluzia aia,sa devin insasi ea,vreau sa ma droghez cu amintirea aia,da Razvane,vreau sa te am din nou.O iluzie proasta ,dar asta e efectul tau asupra mea,nebunia.
Am stat ore intregi fara sa scot un cuvant,leganandu-ma continuu,cu ochii cat cepele,plangand..asta fiind descrierea lui Claudiu ,il citez “Erai un copil al strazii, o tipa de abia violata,batuta ,maltratata ,erai ultimul om din fundul ospiciului!”si nu sunt mandra de asta ,pentru ca desi ma straduiesc sa trec peste ,nu imi iese..

Amintire.

•08/01/2011 • Un comentariu

Ori de cate ori ma gandesc la greutatile pe care le-am avut atat din punct de vedere psihic cat si fizic,imi dau seama ca a existat mereu cineva care sa ma sustina,sa imi fie aproape,sa ma aprobe sau sa ma dezaprobe in privinta deciziilor pe care le-am luat,sa imi dea sfaturi sau macar sa ma asculte si pentru asta le raman profund datoare.
Sunt foarte multi si nu stiu cum le-as putea intoarce favoarea tuturor,dar stiu ca mereu am ajutat pe altii ori macar am incercat,fara sa le cer ceva ca rasplata si pot spune ca imi fac singura un bine ajutandu-i ,simtindu-ma folositoare si asta e foarte bine.
Multumesc din suflet Razvan pentru tot ce ai facut pentru mine de a lungul timpului,chiar si atunci cand nu eram impreuna.Ca mi-ai iertat continuu greselile fara sa eziti.Si stiu ca de acolo din Cer,ma asculti mereu si inca incerci a-mi purta de grija,dar se pare ca tot numai tampenii fac.
Vreau sa iti amintesc un episod,preferat mie.
Era dimineata,razele soarelui patrundeau usor prin fereastra din dreapta patului si datorita lor m-am trezit.Eram in casa ta de la periferie.Vila ta cea mare si sinistra,cea care isi schimba atmosfera cat noi eram acolo.
Picioarele imi erau rasfirate in pat,unul stand pe afara ,cearsaful mi-l acoperea pana la genunchi.Stateam pe burta ,cu o mana sub cap,ce imi era amortita,iar parul mai mult ca sigur imi era dezordonat si ondulat .
Te-am vazut printre gene cum ai intrat in camera si ti-ai lasat cana de cafea pe noptiera de langa usa.Te-ai apropiat tiptil de pat crezand ca dorm,te-ai lasat usor pe vine,ca un tigru ce isi urmareste prada.Mi-ai prins talpa piciorului in mainile tale de pianist si mi-ai sarutat cu finete fiecare deget.Mi-ai umplut piciorul cu sarutari pana ai ajuns la genunchi,acolo unde ai dat de cearsaf.Aveam rochita ta preferata ,cea gri ,cu umerii lasati.
Ai ridicat usor cearsaful,iar sarutarile tale au urcat pana la marginea rochitei.Apoi insa,am deschis ochii,te-am tras deasupra mea,sarutandu-te.Am tras deasupra noastra cearsaful si te-am lasat sa imi umplii gatul si umerii cu sarutari de catifea.
Mi-am dus buzele la urechea ta ,atunci cand imi sarutai clavicula.
“Nu ma mai chinui iubire,stii ce trebuie facut.Fa-ma sa fiu a ta.Numai a ta.Lasa-ma sa ma daruiesc tie.”
Dar te-ai oprit,ti-ai adus chipul langa al meu,buzele noastre erau la 2 cm unele de altele si mi-ai rostit:
“Nu .Nu te vreau astfel.Legatura noastra e mai mult decat una fizica.”exprimarea ta nu era a unui student la Drept ci mai degraba a unuia la Litere sau la Actorie,si intonatia de altfel.
Apoi m-ai sarutat rasucindu-ne.Simteam puternic gustul cafelei facute de tine.Cafeaua ta cu frisca,dulce-amaruie.
Ti-am dat tricoul jos printr-o miscare rapida.Ti-am sarutat fiecare muschi al abdomenului,iar atunci cand am ajuns in dreptul pantalonilor,mi-ai ridicat chipul ,mi-ai zis ferm sa ma ridic si m-ai asezat la pieptul ,sarutandu-mi crestetul capului.Mi-ai asezat o suvita de par dupa ureche si mangaindu-mi obrazul, ai vorbit.
“Nu.Nu.”
“De ce ,ce e rau in asta?”
“Va veni si momentul ala,da?”
“Nu sunt destul de buna pentru tine?Sunt prea mica?Sau ce?!”
“Am mai purtat discutia asta de multe ori.Nu consider inca a fi necesara aceasta experienta.Bineinteles ca esti curioasa,dar eu am experimentat,nu e cine stie ce.”
“Preferi drogurile in locul meu ,ah?”
“Scumpa mea ,tu esti drogul meu preferat si cel mai puternic!”
Te-am sarutat cu lacrimi in ochi si am plecat luandu-ti cana de cafea cu mine in drumul meu spre baie…
Un regret al meu e ca prima oara nu a fost cu tine,ca n-am apucat sa facem asta cat erai inca in viata..
Si ironia face ca tu sa fi murit tocmai din cauza drogurilor,cu mine ca motiv..

Pret

•26/12/2010 • Lasă un comentariu

Trupul meu cel gol in tine plange
In tine rade
Tu esti cel ce a facut din mine
Mai mult decat un om ,o minune.
El de tine depinde.
Tu,lacrima rece de sange ce se scurge pe obraz
Tu zambet,tu cuvinte
Tu ale mele ganduri
Ce ne leaga tine de paranormal,suntem unul si acelasi
Suntem insasi vantul,insasi luna,insasi statuia ce preamareste vechii eroi,suntem vesnicia
Nu avem nevoie de atingeri pentru a arata iubirea
Nu avem nevoie de cuvinte,nici de priviri
Tu domnesti in mine
Iar eu in tine.
Tu…Luthien…
“Ce spui tu acolo,Marie?”
“Vorbeam singura Lucien…Imi cer iertare ,nu trebuie sa auzi gandurile mele..”
“Imi pare rau ca ti-am incalcat intimitatea..mi-am incalcat juramantul..”si-a ridicat capul din poala mea a plecat izbitor de repede din fata mea,s-a intors cu spatele la mine.Stateam spate in spate.
“Lucien ,am crezut ca am rostit acele cuvinte..Nu mi-am dat seama ca mi-ai patruns in ganduri..”
“Mi-am incalcat promisiunea,Marie,sunt demn de dispret.”
“Lucien ,termin-o.Poate nu ti-ai dat seama.”
“Stii prea bine ca ne putem invata sa nu citim gandurile ,sa nu le auzim..”
“Termin-o!Nu te-ai putut abtine ,e in firea noastra..”
“Nu Marie,e in firea oamenilor,iar noi nu mai suntem oameni.”
“Ba da,eu continui sa cred ca sunt un om …Tradator ce esti!”
Am plecat de la locul discutiei in viteza.Am incercat a-l urmari pe Luthien.In incercarea mea de ai capta atentia ,vocea i-a rasunat in capul meu.
“Ai dreptate,intre noi exista o legatura profunda,iar datorita ei ,tin sa te anunt sa stai departe de mine.Te implor!”
“Pourquoi?Luthien ,nu ma poti lasa asa in nestiinta.Stii ca asta urasc cel mai mult.”
“Marie,taci si fa ce iti spun!”
Mi-am blocat gandurile,nu aveam de gand sa ii ascult ordinele.Aveam sa il caut cu orice pret.

Ai fost ,esti ,oare…?

•22/12/2010 • Lasă un comentariu

Ai fost langa mine cand mi-a fost greu ..sau poate ca eu te-am tinut cu forta langa mine cand mi-a fost greu..Te-am rapit de langa ale tale probleme atunci cand aveam nevoie,sau macar..aceasta impresie mi-o lasai ..Nu constat de abia acum relativitatea lucrurilor ,ci le stiam si atunci ,le constatam si mai presus de toate imi placea cumplit sa ma mint sa imi zic continuu ca iti pasa.
Asta e farmecul vietii ,minciuna proprie,viata construita pe minciuna ,pe iluzie si fantezie..Nimeni nu stie ce e real si ireal..Si acum incep cu teoria intrarii brutale a fantasticului in lumea cotidiana a individului ..dar e prea mult spus,pentru ca de fapt aici nu e o tripla ezitare,nu e fantastic ,e fabulos,e pura imaginatie a unui om traumatizat de viata ..
Si mi-a placut la nebunie sa ma pseudo-mint ca totul e bine si frumos,ca te-ai atasat de mine,de persoana mea..
Imi mangaiai umarul ,obrazul, ma certai ca un parinte,erai misterul principal in viata mea.Erai prioritar.Si poate inca esti..
E neliniste in capul meu..
Dar un singur lucru e clar.M-ai ajutat .Mult mai mult decat a reusit moartea lui Razvan.M-ai facut sa imi dau seama ce imi place cu adevarat si sa insist pe acel lucru.Macar pentru atata lucru iti multumesc si macar atata multumire sa primesti.

Merci beaucoup ,mon mystère du ma vie sombre ,où j’ai tiré vous sans toi désir.J’ai souffert pour toi ,pour votre sécurité qui moi-même j’ai craqué ,et je l’ai corrigé par méthodes indésirables pour ma santé mentale et corporelles .Tous ces faits parce que je…

Parce que ..je l’aimé..

•19/12/2010 • Lasă un comentariu

Usa s-a intredeschis in liniste,dar sunetul produs de aceasta a fost totusi indeajuns cat sa il perceapa urechea mea.Usa era inalta,sculptata,alb-crem ,din stejar banuiesc.

In intredeschiderea aceea s-a strecurat un trup de barbat slab,undeva la 1.80,un palton,ori o haina ce aducea a palton incheiata in nasturi ,cu o esarfa mov-roz ,aranjata in stilul secolului al XVIII-lea.

Parul sau de un blond-argintiu ondulat ,prins in coada,probabil cu o panglica rosie ,ii cadea in valuri pe spate.

Simteam ca barbatul imi e cunoscut si ca indubitabil ii datoram ceva ,doar ca…nu stiam ce..

Dar,se pare ca ,ceea ce ii datoram acestuia erau cheile de masina din mainile mele..

Am alergat innebunita catre el i le-am intins iar el m-a privit deznajduit chiar nervos,lucru ce m-a facut imediat sa ma simt vinovata,trantindu-ma in genunchi.

“Lucien ,iarta-ma !Imi pare rau pentru tot !Nu am stiut cum..”

“Taci Marie!Scuzele tale ma jignesc profund,nu stiu cate mai pot indura,comportamentul tau este de neiertat!

“Dar cum poti fi asa fara de mila?Nu sunt eu a ta?Nu esti tu parintele meu?”

A privit intr-o alta directie,strambandu-si fata,subiectul il deranja profund.

“Nu suport,Marie!Continui sa ma ranesti.Iti ofera vreo satisfactie?”

“Cum ti-am ranit sufletul ,zgariindu-ti masina?”

“Stii prea bine ca nu despre asta e vorba!Continui sa joci rolul unui copil ?Nu poti fi infantila!Nu poti fi inocenta Marie!”

“Renunta a imi atribui atatea calitati .De ce refuzi sa imi distrugi iluzia ca pot fi si eu un copil?Stii ca asta e cea mai mare dorinta a mea!”

“Nu te las.Esti ultima mea samanta pe pamantul asta,iar daca eu dispar..”

“Nu sunt sange din sangele tau!”

“Cel roscat e Tatal tau ,dar eu sunt cel care ..”

“Cel care ce?!Lucien,tu nu te compari cu EL!”

“In sfarsit asemanarea numelor noastre nu te-a mai ametit !Ti-ai dat seama de diferenta..”

“Si nu de acum .Luthien nu e numai tata ,e insasi siguranta!”

“EU nu ti-am oferit?”

“Fiind absolut mereu nemultumit de mine?”Din spatele sau a aparut o alta silueta ,la aceeasi inaltime,aceeasi structura corporala ,insa mai plina de gratie.Pletele acestuia erau insa lasate in voia curentului,bucle mari ,stralucitoare si portocalii.Lucien a simtit cine era aceea persoana .Simtindu-se mult mai inferior acesteia ,i-a acordat prioritate,coborandu-si privirea.

“Luthien!”

“Marie,cum ai putut?”

“Ce ?”

“Cum ii poti reprosa ceva protectorului tau?Nu trebuie ca furia atribuita mie sa i-o acorzi lui,stii prea bine.”tonul lui calm insa ferm si autoritar imi provoca un gol in stomac si sentiment de vinovatie .

“Lucien ,imi pare rau.”

“Luthien ,imi pare rau ca am dojenit-o pe Marie..Stiu ca nu era cazul..”

“Lucien ,intr-adevar nu era cazul,dar aici amandoi ma tratati ca pe un superior,cand de fapt eu si cu tine nu suntem altceva decat egali..Suntem frati Lucien !”

“Ti-am furat fiica ,ti-am luat totul!

“Eu ti-am dat-o..”

“Vorbiti de mine de parca nici n-as fi aici .Am plecat!”Lucien insa m-a apucat de mana ,strangandu-ma puternic.

“Stai.”

“Da-i drumul,Lucien.”

“Nu.Ai dreptate.Suntem egali,iar Marie ,acum e a mea.”

“Ce sa inteleg din asta ,fiinte de marmura?!Eu am plecat!”mi-am tras mana dintr-a lui si am zbughit-o in curtea plina de zapada.Ningea inca.

Noaptea se simtea in largul ei.Fulgii s-au asternut pe intregul meu palton crem,creand o culoare sublima..Onduleurile parului meu nu se distrusera inca datorita vremii,iar chipul imi parea de neatins,insa lacrimi au curs pe obraji.

Erau calde si rosii.Au patat zapada din fata ochilor mei .Am picat in genunchi in zapada pufoasa,am privit spre cer,era gri..

Pe umar mi s-a asezat o mana..

“Scumpa mea,te iubesc,insa te descurci singura..Au revoir!”

“Nu m-am descurcat singura mereu ,Tata?”

In mersul sau ,parca plutit ,din departare s-a auzit ceva.

“Intotdeauna,iubire!”

In genunchi langa mine s-a asezat Lucien ,luandu-mi mainile intr-ale sale..Ochii sai gri-albastri s-au uitat fix in ai mei.

“Ai grija de mine,Marie,asa cum ai avut mereu..te rog!” Si-a asezat capul in poala mea si privea cerul,ii mangaiam parul,i-am sarutat fruntea.Priveam in gol,mangaindu-l..si ningea..

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.